Preconcepția despre abilitățile psihice: Explorând laitmotivul „Nu pot, nu văd, nu reușesc.”
- Teodora Matei
- 10 feb.
- 3 min de citit

Mă amuză, dar mă și îngrijorează majoritatea covârșitoare a persoanelor care sunt absolut convinse că nu au abilități psihice. De telepat. Clarvedere. Etc.
"Nu pot, Nu văd, Nu reușesc." este laitmotivul tuturor.
Unii încearcă extraordinar de mult, forțându-se până când simt că le explodează capul de frustrare și de presiune. Dar tot nu reușesc... Cu cât încearcă mai tare, cu atât pare că nu funcționează. Convingerea că "Eu nu pot, Eu nu văd, Eu nu reușesc, Eu nu am aceste capacități" este mult mai puternică și mai bine înfiptă în subconștient decât orice altceva.
Este nevoie de timp, de practică, în primul rând de dorința de a te deschide spre această zonă a capacităților tale intuitive. Dar mai presus de toate astea, e nevoie să CREZI că poți. Că este posibil. E nevoie ca mintea ta să afle și să înceapă să se deschidă către această posibilitate.
Și anume, că FIECARE dintre noi are aceste capacități. Este în natura noastră, și de multe ori o facem fără ca măcar să ne dăm seama că o facem.
De ce avem nevoie de telepați, clarvăzători, ghicitori etc.? De ce avem nevoie mereu să vină altcineva "care poate" și să facă treaba în locul nostru? De ce noi "nu putem"?
Unul dintre răspunsuri este că așa ni s-a transmis, iar noi ne-am autoconvins de-a lungul vieții că așa este. Că doar unii au aceste puteri, "speciale", iar restul nu.
Și mai este o explicație: Pentru că este mai ușor. În primul rând pentru coordonator.
O sesiune cu telepat durează mai puțin, pentru că nu e nevoie de prea multă muncă de conștientizare, nu trebuie făcut mereu efortul de a aduce persoana respectivă în punctul de a înțelege și integra noțiuni complet noi, necunoscute sie. Telepatul deja e acolo, "știe și poate".
Evident, dezavantajul este că telepatul simte, dar tu e posibil să nu. Telepatul vede, dar tu poți doar să îl crezi pe cuvânt. Pentru că tu nu vezi. Sau nu crezi în ce vezi, ce simți, ce percepi.
Efectele există și se pot cuantifica în timp, dar intensitatea acestora și gradul de conștientizare?
Cât de durabilă este transformarea la care lucrează altul în locul tău?
Bineînțeles, telepatul are rolul lui foarte important, mai ales în cazurile în care persoana care are nevoie de o sesiune nu are capacitatea psihică de a participa: copii mici, persoane cu dizabilități diverse, cazuri de posesiune sau control mental, de exemplu. În aceste cazuri coordonatorul este cel care determină metoda cea mai potrivită.
...În urmă cu 15 ani, habar n-aveam de toate astea. Nu aveam deloc încredere în intuiția mea, și mai rău, nici măcar nu știam cum să o recunosc dintre zecile de voci discordante care îmi frământau mintea cu argumente, contraargumente și tot așa la nesfârșit. Mi-am dorit să schimb asta și am căutat activ, zilnic, metodele care să mă ajute și să mi se potrivească.
În prezent chiar, mintea mea încă mai are îndoieli și tinde să mă blocheze uneori cu enunțuri de genul "Serios, cum poți ști că e adevărat ce percepi?"... "E doar imaginația ta"... "Ce e cu prostiile astea, o grămadă de nonsensuri"... "Ți se pare"... și tot așa.
Doar primind confirmări reușești să îți strunești mintea și îi poți demonstra că există lucruri care o depășesc. Logica și rațiunea ajung să accepte și paradoxurile, iar creierul nostru învață noi moduri de a percepe și de a înțelege lumea.
Dar pentru asta e nevoie să încerci. Să practici. Să experimentezi.
TU, nu altcineva. TU să înveți să-ți relaxezi mintea. TU să te obișnuiești să nu mai cenzurezi informațiile care îți vin din subconștient. TU să te descoperi și să te cunoști. TU să afli CINE ești și ce poți.
Și atunci când vei face asta, nu vei mai avea nevoie de confirmări exterioare, nu vei mai oscila neștiind ce să crezi sau ce alegeri să faci, nu vei mai simți nevoia să îi lași pe alții să facă treaba în locul tău.
Iar din această poziție începe viața ta reală, de ființă cu adevărat suverană și CREATOARE, în loc de supraviețuitoare.



Comentarii